parfumul amintirilor placute

erai in camera ta, singura, cand ai simtit parfumul lui. nu era el acolo, dar gandurile tale te-au dus la momentele frumoase de la inceput...folosea un parfum care ti s-a impregnat in inima, in suflet. nu stii cum ti-a zburat mintea la zilele alea, dar ai ramas uitandu-te in gol, zambind si simtindu-i parfumul. iti e dor de el, desi ati vorbit acum cateva ore, desi v-ati vazut ieri...poate iti e dor de zilele cand totul mergea de la foarte bine in sus...

asta e viata...au aparut probleme si nu e vina nimanui. trecem peste ca doar am crescut si stim cum. luptam pentru clipe de fericire, pentru zambete, pentru starea de bine. sunt rare in momentele astea, dar parca le apreciezi mai mult atunci cand apar...iti e dor sa il auzi spunand ca te iubeste, desi stii ca te iubeste fara sa se exprime prin cuvinte. vrei sa auzi...vrei sa il vezi zambind mai des, il vrei scapat de probleme, il vrei sanatos...ti-ai da ani din viata pentru toate astea, pentru binele lui, dar nu se poate. din pacate, anii de viata nu sunt monede de schimb....daca ar fi, tu ai fi mai fericita, el s-ar simti din nou bine si ar aparea din nou soarele in viata voastra...ca prea a nins in ultimul timp...

iubiti-va mult! ea te iubeste neconditionat, oricum...